Turci din Salonic: ″Turcia nu este o ţară sigură″ | Ευρώπη | DW

Ο Zabahattin Toprak βρίσκεται στο εστιατόριο στο κέντρο της Salonicului, στο εστιατόριο του Turnului Rotund. Istoria acestui edificiu este plină de schimbări, la fel ca şi cea a întregului oraş, de altfel. A fost clădit în antichitate ca templu păgân, apoi a devenit biserică creştină, ulterior otomanii l-au transformat în moschee, pentru ca deja de multi vreme să redevină biserică orthodoxă. Din perioada otomană sa păstrat minaretul, care se vede foarte bine din restaurantul lui Toprak.

El a fost acuzat în Turcia de legături cu mişcarea Gülen. De aceea, refugiatul din motive politice nu se poate întoarce în ţara sa. Από το tentativa eşuată de lovitură de stat din 2016, ο Regimul preşedintelui Ρετζέπ Ταγίπ Ερντογάν πρόσωπο ή adevărată vânătoare de adversari politici. “Cumnatul şi nepotul meu se află la închisoare. Turcia nu este o ţară sigură”, subliniat Toprak. De îndată ce un om este perceput într-o formă sau alta drept adversar al regimului Erdogan, urmările nu întârzie să apară: “Se comportă precum mafia.”

Το Zabahattin Toprak είναι ένα εστιατόριο με μικρόφωνο στη Θεσσαλονίκη

La Salonica el se simte în siguranţă, deşi relaţiile dintre Atena and Ankara s-au înrăutăţit notabil în ultimul an şi jumătate. Grecii nu se poartă duşmănos decât prin excepţie faţă de aceşti refugiaţi, dar tensiunile dintre statele vecine au produs o oarecare nesiguranţă.

“Mulţi dintre prietenii mei de aici sunt speriaţi de situaţie”, afirmă Toprak. “Ei nu ştiu ce se va întâmpla sau cum să συμπεριφέρεται. În aceste condiţii este imposibil să te simţi în siguranţă şi mulţi dintre ei au părăsit Grecia”, a adăugat el. Nimeni nu este îngrijorat că s-ar putea ajunge la un στρατιωτική σύγκρουση, dar există zvonul că Atena şi Ankara ar putea ajunge la o înţelegere de extrădare στην Τουρκία a refugiaţilor bănuiţi că ar aveacuülegcare.

Oprimare systematic

Şi ziaristul τουρκική Ragip Duran σταθερότητα του cinci ani της Θεσσαλονίκης. De-a lungul careeri sale de mai bine de 40 de ani a lucrat mai ales pentru presa străină. Nume mari cum ar fi AFP sau Liberation l-au scutit oarecum de προσπάθεια guvernului de a-şi subordona presa. Dar în 2016 situaţia sa schimbat fundamental. «Eu nu mai sunt un refugiat politic, ci pur şi simplu un ziarist strain care lucrează aici», είπε ο Duran. De la puciul eşuat nu mai este posibil să lucrezi în Turcia ca ziarist: «Ei au alungat jurnalismul din ţară», a afirmat râzând Duran, de parcă s-ar fi obişnuit deja cu absurditatea oprimării di sistematice. “Regimul Erdogan oprimă orice fel de opoziţie, ziarişti, oameni de ştiinţă, sindicalişti şi în general intellectualii care nu se supun regimului”, a precizat el.

Τούρκικο Ziaristul Ragip Duran trăieşte de cinci ani la Salonic

Τουρκικό Ziaristul Ragip Duran trăieşte de cinci ani la Salonic

După sosirea sa la Salonic, Duran aflat că a fost condemnat în Turcia în contumacie la un an şi jumătate de închisoare, dar sentinţa a fost anulată ulterior. «În prezent se desfăşoară împotriva mea un process fiindcă am participat la o acţiune de solidaritate cu un ziar kurd. Procesul are o motivaţie pur politică şi nu are nicio legătură cu principiile statului de drept. Ca şi în cazul celor mai multe processe din Turcia, Duran este acuzat de terorism. “Mai bine de 700.000 de oameni au fost acuzaţi că ar fi făcut propagandă teroristă”, a menţionat ziaristul.

Sistemul Erdogan a căpătat fisuri

Sprijinul de care se bucură Erdogan se diminutionază, chiar şi în rândul propriului partid AKP. Η Τουρκία είναι izolată la nivel διεθνές. Στα συν, η πανδημία του κορωνοϊού είναι επικίνδυνη ţara într-o criză profundă. Nu doar intelectualii părăsesc statul lui Erdogan, fiindcă moneda naţională se depreciază pe zi ce trece. Ταυτόχρονα, η Atena και η Άγκυρα se află într-un soi de război rece din pricina resurselor aflate în estul Mării Egee και într-un σύγκρουση πολιτική Murdar φροντίδα se poartă mai ales pe spinarea migranţilor και refugiaţilor. Cu toate acestea, instituţiile de la Bruxelles şi UE în ansamblu rămân la concluzia că Turcia este o ţară terţă sigură pentru refugiaţi. Şi din acest motiv Atena recurge tot mai frecvent la tactici mai dure şi adesea ilegale de ai împiedica pe refugiaţi şi migranţi să depună cerere de azil pe teritoriul elen. Cele două ţări se acuză de altfel reciproc că-i folosesc pe refugiaţi pe post de armă de propagandă.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan

In prezent în Turcia se află între patru şi cinci milioane de refugiaţi, probabili mai mulţi decât în ​​Orice ţară la nivel mondial. Şi proporţional cu amplificarea problemlor de politică internă, populaţia autohtonă το μαντεύει tot mai puţin favorabilă. “Oamenii din Turcia nu sunt deloc fericiţi cu atât de mulţi migranţi în ţară”, επιβεβαιώστε και Ragip Duran. Erdogan încearcă să puncteze cu această temă în politica internă, έκθεση δημόσιας eşecul politicii de migraţie a UE και dependenţa UE de Turcia. “Erdogan ştie foarte bine să se joace cu spaimele Europei. El a declarat public de mai multe ori: trebuie să-mi daţi bani, altminteri deschid graniţele şi îi las pe toţi refugiaţiii şı migranţii ντε Γρηγος. migranţi. Îi foloseşte pentru interesele dirty agresive proprii», εξήγησε ο Duran.

Atacuri la drepturile omului şi statul de drept

Ο Begüm Basdas προήλθε από τη Σχολή Διακυβέρνησης Hertie στο Βερολίνο και επιβεβαίωσε το φαινόμενο της μετανάστευσης. De ani de zile κριτικήă decizia UE de a recunoaşte Turcia drept stat terţ sigur. «Situaţia respectării drepturilor omului devine tot mai nesatisfăcătoare, atât pentru cetăţenii ţării cât şi pentru refugiaţi şi migranţi», δήλωσε η ea pentru DW. «Atacurile asupra drepturilor omului şi statului de drept se reflectă mai ales în enorma îngrădire a libertăţii de opinie şi a dreptului la liberă întrunire», a adăugat ea. Criticarea în spaţiul public a guvernului duce la arestări abuzive şi atrage cu sine plângeri penale fabricate, fără acces la un sistem de justiţie imparţial και ανεξάρτητα. Refugiaţii şi migranţii au din alt motiv o situaţie nesigură în Τουρκία: “Cei aflaţi în căutare de azil, care nu provin din ţările, μέλος ale Consiliului Europei, nu beneficiază de o din protecţionale limitaţărie limited limited”, geografice de la Convenţlor εξηγεί τον Basdas.

Begüm Basdas cercetează phenomenologia migraţiei

Begüm Basdas cercetează phenomenologia migraţiei

Mulţi afgani nici nu sunt înregistraţi în Turcia şi au αβέβαιη κατάσταση επειδή το îngreunează, între altele, accesul pe piaţa muncii. “Organizaţii pentru apărarea drepturilor omulu relatează, în plus, că sirienii şi afganii sunt expulzaţi în ţările lor, deşi acolo viaţa le este în pericol”, a mai spus Basdas.

Ea sa declarat convinsă că eşecul politicii de migraţie a UE încurajează poziţii tot mai αντιδημοκρατική και ξενοφοβική στην Τουρκία. “Lideri politici instigă explicit la ură împotriva migranţilor şi refugiaţilor. Aceştia nu mai trăiesc acum doar cu frica de a fi expulzaţi, ci sunt în primejdie să fie atacaţi pe stradă.” Basdas warnzează şi UE să nu mai închidă ambii ochi în privinţa respectării drepturilor omului, “fiindcă aceasta duce la o ruptură cu principiile Fundamental UE, de a oferi oamenilor protecţie. Înreştemeînurt κ.λπ.

Adrik Egorov

"Πιστοποιημένος εσωστρεφής. Αφοσιωμένος φανατικός λάτρης του Διαδικτύου. Υπέροχα γοητευτικός ταραχοποιός. Σκεπτόμενος."

Αφήστε μια απάντηση

Η ηλ. διεύθυνση σας δεν δημοσιεύεται. Τα υποχρεωτικά πεδία σημειώνονται με *